acórd -uri n
1. soglasje
□ a cădea de acord soglašati, strinjati se, dogovoriti se
□ a fi de acord strinjati se
2. dogovor, sporazum
3. muz. akord
4. lingv. ujemanje
Zadetki iskanja
- afáră adv.
1. zunaj, izven
□ a fi afară biti zunaj
2. ven
□ a merge afară iti ven
3.
□ afară de poleg - aíci adv.
1. tu, tukaj
□ a fi aici biti tukaj
2. sem
□ a veni aici priti sem - blízu prisl. aproape, în apropiere
□ biti blizu a fi apropiat - concédiu -i n dopust
□ a fi în concediu într-o staţiune letovati - conştiént -ă (-ţi, -te) adj. zavesten
□ în mod conştient zavestno
□ a fi conştient de zavedati se - curént
I. -ţi m
1. tok
□ curent electric električni tok, elektrika
2. prepih
II. -e n smer
□ a pune la curent seznaniti
□ a fi la curent biti seznanjen/na tekočem
III. -ă (-ţi, -te) adj. tekoč; trenuten; veljaven - dor -uri n hrepenenje, koprnenje, nostalgija
□ dor de casă domotožje
□ a-i fi dor de pogrešati, hrepeneti, koprneti - împotrívă adv. proti
□ a fi împotrivă biti proti/zoper - móda -e ž modă
□ ne biti več v modi a fi demodat - napródaj prisl. de vânzare
□ biti naprodaj a fi de vânzare
□ dati naprodaj a vinde - nótri prisl. înăuntru
□ biti notri a fi înăuntru - obtòk -óka m circulaţie; uz
□ dati v obtok a pune în circulaţie/uz
□ biti v obtoku a circula, a fi în uz - plac n ugodje, zadovoljstvo
□ a face pe plac ugajati
□ a fi pe plac biti komu všeč - požvížgati siffler
požvižgati se na kaj rire de quelque chose, se moquer de quelque chose, faire fi de quelque chose; figurativno contrebalancer quelque chose; popularno se (contre-)ficher de quelque chose, se (contre)foutre de quelque chose, s'en balancer
požvižgati psu siffler son chien
požvižgam se na to! (familiarno) je m'en moque (comme de l'an quarante)!, je m'en fiche!, je m'assieds dessus!, popularno je m'en bats l'œil! - ruşíne -i f
1. sramota
□ a face de ruşine osramotiti
2. sram
□ a-i fi ruşine sramovati se
3. sramežljivost - somn
I. -uri n spanec, spanje, sen
□ a-i fi somn biti zaspan
II. -i m zool. som - srám honte ženski spol , pudeur ženski spol
brez sramu sans pudeur, éhonté, qui a perdu toute honte, qui a toute honte bue
rdeč od sramu rouge de honte
postati rdeč od sramu rougir de honte, familiarno piquer un fard (ali un soleil)
umirati od sramu mourir de honte
sram ga je koga (česa) il a honte de quelqu'un (quelque chose)
fej! sram te bodi! fi! tu n'as pas honte! - strôjen mecánico
strojno narejen hecho a máquina
strojni defekt avería f (de la máquina)
strojna industrija industria f de la maquinaria
strojni inženir ingeniero m mecánico
strojna mast grasa f para máquinas
strojna puška fusil m ametrallador
strojni pogon accionamiento m mecánico; impulsión f mecánica
strojni stavec (tisk) compositor m a máquina, linotipista m
strojni stavek (tisk) composición f mecánica
strojni park parque m de maquinaria
strojno olje aceite m lubri(fi)cante
strojne pritikline accesorio m de máquina
strojna storilnost rendimiento m (ali potencia f ali capacidad f) de una máquina
strojno vezenje bordado m a máquina
strojna tovarna fábrica f de maquinaria - sub-veniō -īre -vēnī -ventum (sub in venīre) „priti (prihajati) za kom (čim) “, „spodaj ob čem priti (prihajati)“; od tod
I. metaf.
1. priti (prihajati) namesto česa, nadomestiti (nadomeščati) se: tantundem (sc. salis) nocte subvenit, quantum die auferas Plin.
2. priti (prihajati) na vrsto, nahajati se: ut quaeque vox indidem digna animadverti subvenerat Gell.
3. na misel (um) priti (prihajati) z inf.: mihi sero quidem … subvenit ad auxilium civile decurrere Ap. —
II.
1. primikati se na pomoč, priti (prihajati) na pomoč, (pri)hiteti na pomoč, biti v pomoč, priskočiti na pomoč, pomoči (pomagati); pravzaprav kot voj. t.t., in sicer: abs.: nisi Romani subvenissent L., ni castris exciti repente pedites equitesque in tempore subvenissent L.; brezos.: priusquam ex castris subveniretur S., agrum Hannibalis esse et Poenorum, urbem extemplo futuram, ni subveniatur L.; z dat.: dum circumvento filio subvenit C., sucurrit et laboranti subvenit C., quibus (sc. equitibus) celeriter subveniunt levis armaturae pedites Hirt.; v nevojaškem pomenu; abs.: fi benignus, subveni Pl., circumvenior, nisi subvenitis Ci., orare, ut subveniret Ci., subventuros auferet unda deos O.; brezos.: postquam non subveniebatur T.; z dat.: subveni mihi atque adiuva Pl., subvenire homini iam perdito Ci., patriae Ci. ep., huius innocentiae in hac calamitosa fama, saluti suae acrioribus remediis, his tam periculosis rebus Ci., civitati, vitae alicuius C., Adherbali T., stabilitati dentium Plin., reliquis, quo minus vi aut obsidio subigerentur, praematura montis Haemi et saeva hiems subvenit T. je prišla prav (je pomagala, je koristila, je bila v prid); brezos.: rei publicae difficillimo tempore esse subventum Ci., nisi celeriter sociis foret subventum Auct. b. Afr.; occ. (o pretorju) s pravno pomočjo iti komu na roko, stati ob strani, pomagati: aequissimum erit praetorem ei subvenire Ulp. (Dig.).
2. metaf. kaki slabi stvari, kakemu zlu odpomoči (odpomagati), kako slabo stvar, kako zlo ovreti (ovirati), zavreti (zavirati), ustaviti (ustavljati), odpraviti (odpravljati), preprečiti (preprečevati), zoperstaviti (zoperstavljati) se kaki slabi stvari, kakemu zlu: egestati et aeri alieno, gravedini, tempestati adversae Ci., necessitatibus T., morbo Plin., erroribus Lact.
Opomba: Star. fut. I. subvenībō: Pl.